Mi-e dor de tine.. de mainile tale calde… de rasul tau molipsitor… de tot ce ai insemnat tu… A trecut un an si tot nu pot sa accept ca nu mai esti printre noi… Mi-e dor de tine atat de mult ca imi vine sa-mi smulg inima din piept sa nu mai simt…
pentru tine….
Cum trec accelerate-n noapte
şi-mi traversează insomnia
Se agaţă gândul meu buimac
de spaţiile de fier tăiate
şi Doamne sunt doar o hoinară
mereu mă cere o plecare,
în minte am plajele iubirii
şi insule unde e vară,
dar ţintuită de probleme
pe harta lumii o să mă plimb
făcând din vers o diligenţă
din poezie vechi trireme.
cat de frumoase si in acelasi timpcat de triste sunt cuvintele scrise de tine